|
|
||
|
AC DE SIGURANȚĂ - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru AC DE SIGURANȚĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 65 pentru AC DE SIGURANȚĂ. Ion Luca Caragiale - Liberalii engleji și români ... Indiei, pe la mijlocul anului 1873 se rostea cum că înaintarea Rușilor în Asia a deșteptat serioase temeri printre populațiile Afganiei; și oricât de mult și de des i-ar asigura Rușii pe Afgani că nu trebue să aibă nicio teamă de ei, Afganii nu pot să le dea nicio încredere, și niciodată nu se vor crede în siguranță, până ce nu vor fi siguri că se pot bizui pe ajutorul Englejilor. Afară de aceasta, lord Northbroock a trimes acum de curând către ziare o scrisoare, în care arată lămurit groaza ce a produs printre Afgani și emirului lor expediția rusească la Kiva. Lord ... acele ce astăzi se întâmplă în Asia nu se poate imputa decât numai și numai politicii greșite și condamnabile a guvernului liberal cârmuit de Gladstone. Pe de o parte guvernul acela nu voia să admită cum că ar fi fost ceva de temut din partea Rusiei; de altă parte respingea orice propunere de alianță cu emirul, cum și orice făgăduință de ... George Coșbuc - În muzeu (Coșbuc) ... George Coşbuc - În muzeu (Coşbuc) În muzeu de George Coșbuc Iar ulciorul mi-a vorbit, Vrând, se vede, să mă mustre: În colibile lacustre, Stând pe scaunul cioplit De-un druid, eu fui podoaba Tribului întreg; și-mi fu Drag pe-atunci. O vezi și tu: Eu și cu Dalvine roaba, Fost-am de ... pe-un raft cu mine! Și din toate și-a ales Capul cetelor ilire Un ulcior să nu te mire Că suspin așa de des Un ulcior, și-o roabă, biata! Văd trecând pe-aici femei, Și-mi evoc mândrețea ei, Și-n etern slăvi-voi fata Cea de ... venit arcașii goi, Mulți și tari, zvârlind tăciunii. Au scăpat pe luntre unii Dintre-ai noștri, cei vro doi, Însă cei mai mulți pieriră. Și de-atunci, pe fund de lac Și-astăzi părți din mine zac. Iar pe câte le găsiră Le-au adus aici, punând Ciob la ciob ca să mă-nchege. Ah ... spartă Dintr-un lut sărac și prost: Eu, ce-ntr-alte vremi am fost Ultima putință-n artă. Și desenul meu! Ușor C-un cărbune de Ion Luca Caragiale - Cometa Falb ... că noi modernii nu știm, în privința acestor stele rătăcitoare, cu mult mai mult decît știau chaldeii. Da, dar în orice caz știm mai mult. * De exemplu, știm că o cometă, este un corp care descrie împrejurul soarelui o elipsă extraordinar de lunguiață, a cărei linie o calculează astronomii exact, afară de cazurile cînd cometa își schimbă mersul, ceea ce se întîmplă foarte adesea. Mai știm — și asta trebuie să ne umple de bucurie — că materia din care se compune o cometă, este de o consistență necunoscută pe globul nostru, și adică : pe pămînt, materia se prezentă sensurilor * noastre în trei moduri, solidă, lichidă și gazoasă ; materia cometei nu ... păianjen ar opune mai multă rezistență unui glonț de pușcă ». Adică, adăogam eu, glonțul de pușcă e pămîntul și cometa pînza cea mai slabă de păianjen. Toți astronomii serioși afirmă că fiind dată micimea corpurilor cerești față cu nemărginirea, după toate calculele de probabilități, din 281 de milioane de ori numai o dată s-ar putea întîlni două dintre acele corpuri… și poate nici atunci, adăogam eu. Dar alta, și mai și : eminentul astronom ... poruncit cometei uriașe, care venea valvîrtej asupra piticului nostru glob, să se abată din cale, și cometa s-a supus, ba încă așa George Topîrceanu - Deschiderea stagiunii. Săptămâna Caragiale ... decât Pristanda. Vechiul polițai e o figură atât de populară, încât nici n-a deschis bine gura, și lumea începe să râdă. Polițaii de astăzi nu mai sunt așa. Pristanda nu mai există. De aceea publicul a găsit că piesele lui Caragiale nu vor putea trăi, că ele sunt deja demodate, fiindcă tipurile lui au dispărut... S ... pentru ce cred că el are destul fond general-omenesc, ca să poată trăi. Și tot astfel și celelalte personagii din comediile lui Caragiale (afară de două-trei excepții) — oricât de locale și de speciale ne-ar părea ele. Cavaleri medievali nu mai există de 5 veacuri, dar Don Quijote trăiește. Doctori ca Argan nu mai sunt pe nicăieri, dar Argan trăiește. Tipuri ca exageratul Tartarin sunt foarte speciale și ... găsesc numai într-o provincie din Franța, dar Tartarin trăiește... Aceștia, firește, nu sunt tipuri din „comedii de moravuriâ€�; dar nici eu nu vorbesc de opere, ci de personagii izolate. Intenția autorului de a zugrăvi mai mult caracterul sau sufletul decât moravurile mi-e indiferentă, întrucât nimeni nu poate determina cu ... Mihail Kogălniceanu - Noul acatist al marelui voievod Mihail Grigoriu ... ce ne-ai așezat obșteasca nevoie! Bucură-te, că ne-ai stins siguranța avutului, cinstei și a vieții noastre! Bucură-te, mare făcătorule de rele! Condacul III Întru ce vom mai fi nădăjduindu-ne, când în toată ziua îți aduci o nouă izvodire de rău și, în loc de a te preface, mai mult te înțelenești întru fără-de-legi; agiungă acum intâmplările și vie vremea a ne face și pe noi învingători, ca să strigăm lui Dumnezeu Aleluia! Icosul 4 De ... ce legi la gâtul porcilor cinstiri și la al drepților lanțuri de fier! Bucură-te, cela ce întrunești în caracterul tău obiceiurile cele mai mârșave de la nord și miazăzi! Bucură-te, mare făcătorule de rele! Condacul IV Nicicum osăbindu-te de dobitoacele care se îngrijesc numai pentru îndestularea pântecelui și sărac de fapte bune fiind, ce te putem numi mai mult decât un necunoscător a insuși dreptului și însărcinării tale; deci, ca asupra unui nevrednic ... osândit! Bucură-te, foc care mistuiește osândirile vinovaților! Bucură-te, molie ce nimicnicește lucrările sfintei pravile! Bucură-te, cela ce vinzi drepturile fraților la izgoniții de prin alte țări străine! Bucură-te, cela ce ți-ai uitat datoriile ce ai către noi! Bucură-te, nevrednicule Vasile Alecsandri - Protestație în numele Moldovei, al omenirii și al lui Dumnezeu ... numele Patriei, al Omenirii și al lui Dumnezeu, împotriva tiraniei machiavelice a acestui om, care nu respectă nici Patrie, nici Omenire, nici Dumnezeu! De 14 ani, Mihail Sturza, stăpânit de nesațiul iubirii de argint, se slujeștele de măsurile cele mai arbitrare și de chipurile cele mai nerușinate pentru de a-și îndestula patima răpirii; dar, spre nenorocirea țării, acea patimă este neîndestulată, căci ea nu are hotare. De 14 ani, Mihail Sturza, înarmat cu otrava corumperii, stinge simțirile de omenie și de cinste din inimile supușilor săi, degradează caracterul nației, o compromitează în ochii Europei și îi dă o direcție care o duce pe calea pieirii. De ... rază și în părțile noastre. La acea lumină mântuitoare, toate clasele societății s-au trezit ca dintr-un somn adânc și dureros și văzând rănile de care erau acoperite au simțit într-o unire nevoia de o grabnică vindecare. Oamenii care sunt în stare de a-și scăpa Patria de sub asuprire au început a-și aduce aminte că sunt români, și mai ales tinerimea Moldovei, care varsă lacrimi de sânge în preajma suferințelor obștești, s-a simțit deodată însuflețită Ion Luca Caragiale - Teatrul nostru ... limitat de societari: acei ce la punerea legii în aplicație au apucat să se afle în teatru, sau au fost văzuți cu simpatie de direcțiunea de atunci, au constituit societatea de proprietari minori, puși sub epitropia oficială, și au rămas de atunci buni stăpâni pe teatru, dar, din nenorocire pentru ei, niște stăpâni condamnați a rămâne vecinic minori, vecinic sub epitropie. E lesne de ... datoria morală ce o are de a face să prospereze instituțiile de cultură. Statul nostru dă subvenții peste subvenții la sute și mii de instituțiuni de cultură. Cum merg ele? Puțin îi pasă lui. Te-am trecut în budget, ți-am dat tot ce am putut. De control inteligent, ori de vreo solicitudine morală să-ți iei nădejdea. Și astfel, în generalitatea cazurilor, toate subvențiile acordate de stat sunt mai mult gratificări date la oarecari persoane decât ajutoare date la niște instituțiuni. Iată absurditatea. Dar în privința teatrului absurditatea este, trebuie să ... ani într-un chip uimitor. Publicul românesc, cu siguranță, se europenizează pe zi ce merge; el are astăzi nevoie din ce în ce mai simțitor de instituțiile ... Alecu Russo - Dezrobirea țiganilor ... speriați că dreptul lor nu li se ia, decât se preface în altă proprietate, ce nu le va cere hrană, îmbrăcăminte, răspunderea cugetului și îngrijirea de a o strânge de pe drumuri în cătușe, când fuge împinsă câteodată de bătaie, chinuri, iar de multe ori de glasul slobozeniei, ce-i strigă rușinea și degradația lui, și nedreptatea noastră. Când se nasc chestii de căpetenie, de cele ce aduc strămutare în rânduielile economice ale unei țări, misia presei este de a deștepta publicul și a-l convinge de folosurile ce i se dau, în contra altor folosuri ce i se iau. Jurnaliștii îndeobște au acea misie, mai ales în țări neînvățate, unde obiceiurile ... a doua vadea, și din vadea în vadea, după mijloacele date creditului într-un timp hotărât, toate obligațiile se găsesc stinse. Operația despăgubirii este așa: de pildă, dl S. are una sută suflete țigani de categoria întâi, adică de cei cu câte 3 galbeni, și una sută câte de 4 galbeni, peste tot i se cuvine 1.200 galbeni, sau în lei de piață 44.400. Pentru această sumă statul sloboade dlui S. atâtea bucăți (sineturi) câte de ... Paul Zarifopol - Caragiale și Domnul X ... tânărul care descoperea cu superioară siguranță inferioritatea lui Caragiale. Cine știe cum îl supărase vreodată scriitorul de comedioare! În adevăr, Caragiale avea o deosebită capacitate de a lovi fără să glumească, când incarnările diverse ale Dlui X îl plictiseau peste măsură. Pe cât era uneori de ușoară cordialitatea lui meridională, pe atât de aspru respingea autorul de comedioare pe domnii care-l năpădeau cu o intimitate nepoftită. Erau destui Domni X, care umblau să se împodobească afișând nerăbdător o prietenie, căreia căutau ... Hanul lui Mânjoală, o poveste care ar fi trebuit, pare că, să deștepte atenția chiar a celor mai convinși și zeloși Domnul X. De ce, vă rog mult, uită, acum ca și întotdeauna, atât de sistematic Domnul X, pe Popa Niță din Podeni și pe Cuțitei primarul, uită impresiile de natură din povestea hanului Mânjoloaiei; de ce uită pe Kir Ianulea, pe Ianuloaia și pe Negoiță, pe domnul Stavrache cârcimarul din În vreme de război și pe frate-său popa, hoțul de cai? Cum se poate să nu-și aducă aminte Domnul X de Ion Luca Caragiale - Despre cometă - prelegere populară ... Ion Luca Caragiale - Despre cometă - prelegere populară Despre cometă de Ion Luca Caragiale Prelegere populară D. Mariu Chicoș Rostogan, distinsul nostru pedagog și director al școalei model „Ulpiu Traian", este destul de cunoscut tutulor acelora cari se interesează de mișcarea noastră culturală, așa ca să ne scutim de a-i mai face vreo reclamă. Ne mărginim doar să dăm aci, cu sfințenie, prelegerea pe care d-sa a ținut ... cât se apropie ghe soare, astrul pletos își acțelărează amăsurat mersul său, nețăsare cresțendo, simțind acea atracțiune puchearnică, ca un școler diliginche când s-apropie de focarul luminii intelectuale și morale, de scoala și de profesorele său... Apoi, cu cât se depărtează de la primul țentrum și mere cătră al doilea țentrum, se leneveaște amăsurat și îmblă-ncet și tot mai încet, descresțendo ca un școler puturos și ... toake! ...und zo waiter ..." (Copiii aplaudă și râd.) Profesorul: Nu larmă, vitelor, cari n-aveți respect ghe istoria neamului!... Merem acu mai departe, să vorbim de tempratura comeatii și apoi de conzistenția ei, pentru ca mai apoi, la urmă, s-ajungem, mă rog, la concluziunea aceea, cum că nicicând n-avem să ne temem ... ... iubea atît de mult. De felul lui mîndru, ei fugea de onoruri, știindu-le cîte concesiuni costă. Melancolic și pasionat, deși-n același timp iubitor de veselie si de petreceri ușoare, ura din convingere așa-numitele conveniențe și poleiala lumii. Niciodată nu primea bucuros laude, nici chiar de la puținii prietini, foarte puțini, pe cari-i avea și-n judecata și sinceritatea cărora credea — darmite pe ale acelei mulțimi de seci fără talent, judecată, nici sinceritate, cari se tot vîră în biata noastră literatură ca microbii răufăcători în trupul omului sănătos și cari nu se ... viață!... a trăit pînă mai ieri, aci, cu noi, cu mine, zi cu zi, ani întregi... Pe cine vrem noi să amăgim? Talentul lui de poet nu-i producea nimica; două-trei funcțiuni care le-a avut — bibliotecar, apoi revizor școlar — destul de slab plătite, a trebuit să le părăsească silit și într-un tîrziu să găsească mijloc de trai în presa militantă. Cum stoarce puterile unui om de talent acest fel de muncă, unde este silit să-și avorteze zilnic prin provocare voită gîndirile si concepțiile, și cît ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... |
||